Construiți un pod folosind mouse-ul și bugetul disponibil. Toți banii din buget pe care nu îi folosiți devin scorul dumneavoastră.
Vă rog să specificați câți bani ați câștigat… :-p
Am fost cu maşina la service pentru revizie. Service-ul dealerului. Marca maşinii este mai puţin importantă, important este faptul că nu este cea mai ieftină maşină de pe piaţă. Service-ul, la fel ca şi altele ale reprezentanţelor arată foarte bine: aria pentru clienţii care aduc maşinile (cu o mică cafenea, cu internet wireless, atât cât să te simţi relaxat până îţi fac mecanicii revizia) şi partea de service, parte care străluceşte de curăţenie (nu există ulei pe jos, nu există praf, mecanicii sunt îmbrăcaţi cu salope curate, aproape noi). Cele două părţi sunt separate printr-un geam imens de sticlă astfel încât poţi vedea ce se întâmplă cu maşina ta în timp ce îţi savurezi cafeaua.
Ei, şi acum urmează şocul meu… toate maşinile aflate la revizie erau pline de noroi şi praf (în condiţiile în care afară era soare şi frumos iar drumul era uscat). Oare chiar nu poţi trece cu maşina pe la o spălătorie auto înainte de a o duce în service? Chiar nu ai 20 de lei în buzunar? Dar ai pretenţii ca service-ul unde îţi duci tu maşina la revizie să fie curat şi mirosind a levănţică…
P.S. Se exceptează de la această regulă (de bun simţ după părerea mea) cei ce au adus în service maşini avariate. Ei au avut deja ghinion…
Am terminat de ceva timp cu renovarea casei. Am promis şi poze înainte-după, dar mai am câte ceva de aranţat pentru a finaliza treaba. Şi m-am împotmolit la ultimele două aspecte referitoare la sufragerie: Lustra şi perdelele/draperiile.
Adevărul că este foarte greu de ales din atâtea modele de lustre… ceea ce îmi place mie este exagerat de scump, şi încă nu mă pot hotărâ care model să îl aleg. Ultima recomandare arată bine…
Doar glumeam. Şi dacă tot veni vorba de glume şi decoraţiuni interioare, ar mai fi o recomandare legată de covoraşul de la intrare:
M-am hotărât… o să mai caut…
Şi ca un motto al acestui film, nu tot ce zboară se mănâncă… chiar dacă ai o vârstă asta nu înseamnă că eşti slab… să ne aducem aminte de omul cu barbă (filmuleţul care a circulat zilele acestea intens pe internet). Omul acesta, deşi este la vărsta a treia, nu se lasă călcat în picioare.
După apariţia acestui filmuleţ au răsărit ca ciupercile după ploaie tot felul de poze hilare (false, bineînțeles)cu “omul cu barbă” în rolul principal. Câteva dintre ele le găsiţi aici.
Şi că tot veni vorba de oameni în vârsta care mai au un cuvânt de spus, să ne întoarcem la filmul nostru: Harry Brown. Un film englezesc de excepţie, cu Michael Cain în rolul principal. Un pensionar care trăieşte într-un cartier periculos, care nu mai are nimic de pierdut, un om a cărui pahar se umple în momentul în care cel mai bun prieten al său este ucis de găştile de cartier. Şi atunci se hotărăşte să facă curăţenie.
Un film pe care pe mine m-a ţinut cu sufletul la gură despre cum nedreptatea poate făuri un erou alături de care simţi că ai merge până la capătul pământului.
Enjoy!
Având în vedere că şi ieri, ca şi în multe alte zile mi-a fost foame, am decis să schimb puţin atmosfera şi să mănânc în oraş. Zis şi făcut. Am ales o cârciumioare mai selectă (la şosea, vorba cântecului), cu o atmosferă intimă. Mâncare a fost bună iar chelnerii şi-au făcut treaba ok, deşi cu un puternic aer de superioritate (avea probabil de a face cu faptul că am intrat în restaurantul lor de fiţe în bluejeans şi cu un rucsac în spate şi nu îmbrăcat la costum).
Dar să revenim la titlul nostru. De mic părinţii m-au învăţat ca de câte ori primesc ceva sau sunt ajutat cu ceva sau mi se face un serviciu să zic mulţumesc. Aşa că, atunci când nu uit spun mulţumesc.
Dar să trecem la acţiunea propriuzisă:
Chelnerul ne ia hainele – Mulţumesc!
Chelnerul ne aduce meniurile – Mulţumesc!
Chelnerul ne aduce băuturile şi toarnă în pahare – Mulţumesc!
Chelnerul ne aduce mancare – Mulţumesc!
Chelnerul schimba scrumiera – Mulţumesc!
Chelnerul debaraseaza masa – Mulţumesc!
Chelnerul aduce cafeau – Mulţumesc!
Chelnerul aduce nota – Mulţumesc!
Chelnerul ia nota (implicit si banii) – Mulţumesc! – Acestea fiind spuse, mi-am luat adio de la rest iar chelnerul nostru s-a ales pe lângă respectul şi mulţumirile mele şi cu un bacşiş de aproape 30% din consumaţie (luând în calcul că era o cârciumioară la şosea rezultă o sumă frumuşică).
Aşa că m-am hotărât să o las mai uşor cu mulţumirile… nu de alta, dar e cam scump.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare (cu toate că faptele prezentate sunt dureros de adevărate).
Şi după cum se vede se pare că pe Venus nu au XboX 360…
Nici nu ştiu să piardă…
Dar ştiu să înjure mai ceva ca un birjar…
PS Sunt convins că tipul va dormi pe preşul din faţa uşii şi va mânca din conservă o săptămână cel puţin… asta dacă e însurat…
Şi dacă acum două weekenduri am fost la Braşov (pentru relaxare după o săptămână încărcată) m-am gândit să vă fac o recomandare de local unde puteţi mânca bine, la un preţ acceptabil şi cu o servire ireproşabilă.
Cred că toată lumea ştie străduţa din centru care duce spre Biserica Neagră (cea pe care nu circulă maşinile). Este unul din locurile mele preferate pentru plimbarea prin oraşul Braşov. Ei bine, în această locaţie, undeva deasupra magazinului Terranova, se află un local cu totul deosebit: Bistro del Centro. Duminică dimineaţă acolo am luat micul dejun. Deşi la intrare chelnerii purtau o discuţie aprinsă (localul era gol), la intrarea noastră au tăcut, au dat muzica ambientală la un nivel perfect şi ne-au condus la o masa. Localul este cu foarte bun gust decorat, intim şi cu “prestanţă”.
Micul dejun a fost foarte bine pregătit şi încă ceva ce m-a uimit la culme. De când am fost la greci am rămas impresionat de sintagma “din partea casei” prin care cei care serveau, aduceau ceva în plus la masa pentru oaspeţii lor. Ei bine, am ajuns să trăiesc şi această experienţă în România. Cei de la Cafe del Centro au adus din partea casei bruschette. Ştiu că nu e o avere, dar gestul a fost impresionant (cel puţin pentru mine, care nu mă aşteptam la aşa ceva).
Ca recapitulare, Cafe del Centro, un local intim, cu o servire ireproşabilă la preţuri bune. Încercaţi.
P.S. Acest post nu este reclamă plătită.
L.E. Un alt punct de atracţie în Braşov este Strada Sforii care constituie cea mai îngusta uliţă din Cetatea Braşovului – aproximativ 1,3 m. Se spune că ar fi cea mai îngustă din Europa. A fost creată în secolul al XV-lea ca și cale de acces pentru pompieri. Reamenajată în 2003 este un punct de atracție inedit din Brașov.
via soferul
Ca orice băiat am fost şi încă sunt pasionat de maşini. De când eram mic. Şi încă nu mi-a trecut. Acum nu mai mă joc cu maşinuţele de jucărie. Am una adevărată.
Dar ceva totuşi lipseşte. Ce anume? Poate faptul că încă de când eram mic îmi doream să conduc în viteză, poate ceva asemănător maşinilor de curse. Dar cum nu tot ceea ce îţi doreşti devine realitate (nu pot spune nici că am o îndemânare deosebită în ale condusului, nici că nu mai pot trăi că nu sunt pilot de curse), se pot găsi anumite căi de a-ţi îndeplini dorinţele.
Cruden Hexatech Ultimate Car Simulator este simulatorul de curse perfect. Complet suspendat pe un tripod hidraulic permite simularea curselor de F1, Nascar, WRC şi Le Mans. Se obţin simulări realiste care ţin seama de răspunsurile şasiului, pistei, cauciucurilor, setărilor suspensiilor, trenului de rulare, aerodinamicii, direcţiei, frânelor şi a altor mecanisme.
Ca display sunt folosite trei monitoare de 42 de inch.
Vă las să urmăriţi un mic filmuleţ. Eu mă duc să scriu o scrisoare lui Moş Crăciun, să completez nişte bilete la loto şi să caut poate doreşte cineva un rinichi, un plămân sau alte organe…
Enjoy!
Şi după cum spuneam într-un post mai vechi… dansul pinguinului cu boc, boc, boc priviţi acest ultim pinguin… (care dacă ar avea chelie ar semăna perfect cu boc) cum f*te tot ce prinde…
Via artistul
