Am rămas dator cu câteva impresii despre Praga. Am amânat destul de mult, îndeosebi datorită lipsei de timp… dar acum mă străduiesc “să pun pe hârtie” gândurile.
Am zburat pentru prima data cu avionul. Efectul a fost sesizat de întreaga lume: la 2 ore după ce a aterizat avionul nostru în Praga, s-au închis majoritatea aeroporturilor din Europa. Zborul în sine a fost o experienţă frumoasă, pe de altă parte am condus maşini cu acceleraţie mai puternică :-p Priveliştea de sus a fost uimitoare…
Pe aeroportul din Praga am văzut cum descărcau bagajele de cală cei de la Czech Airlines… la fel ca peste tot… să zboare cât mai mult şi să cadă cât mai de sus… şi le cărau cu LOGANUL…
Praga este un oraş minunat după părerea mea… încărcat de istorie (foarte bine conservată dealtfel) şi de turişti (foarte muuulţi asiatici). Mi-au plăcut în mod deosebit clădirile care au fost renovate într+un stil aparte… nu au fost “revopsite”, ci au fost lăsate la culorile lor iniţiale, care le dădeau aerul de vechime, iar elementele de decor ale clădirilor au fost puse în evidenţă folosind câteva idei foarte bune… lumini şi decoraţiuni metalice în contrast cu culorile monumentelor…
Ca o observaţie personală, am văzut foarte multe nunţi (de fapt mirese… şi miri bineînţeles) cât am fost în Praga (inclusiv vineri).
O altă chestie pe care am observat-o este că se pricep foarte bine să facă bani din turism… hotelul la care am fost cazaţi, deşi era de 4 stele (şi nu doar în nume, ci şi în realitate) a costat 60 euro pe noapte, mâncarea în oraş mai ieftină decât în Bucureşti (şi chiar la localuri mai răsărite), iar în oraş îţi puneau foarte multe lucruri la dispoziţie pentru a te simţi bine…
Biciclete pe care puteai servi o răcoritoare în timp ce erai plimbat pe străduţe…
Maşini de epocă cu şofer pentru a face turul oraşului…
Reclamele la punctele de interes (inclusiv cârciumi parcă mai interesante decât simplul afiş cu numele…
Foarte interesantă a fost şi experienţa cu metroul din Praga… parcă te cufunzi în măruntaiele pământului pentru a călători cu metroul… Staţiile de metrou sunt situate la foarte mare adâncime… cred că dacă s-ar defecta scările rulante la ei, o parte din călători ar prefera să aştepte repararea lor decât să urce scările per-pedes până la suprafaţă…
Despre poliţiştii lor nu pot spune mare lucru… pe de o parte mi s-a părut că sunt altfel decât ai noştri…
pe de altă parte, două străzi mai departe, am recunoscut specimenele universale…
Şi ca totul să fie corect, având în vedere că nu sunt foarte departe de noi (ca aşezare geografică…) se pare că au şi ei cocalarii proprii…
Una peste alta, a fost o experienţă interesantă şi mi-aş dori să mă întorc, înarmat cu mai mult timp liber şi cu un cunoscător al istoriei care ar putea totuşi să arunce câteva raze de lumină peste trecutul acelor monumente splendide.
